O nouă versiune a programului de previzionare a propagării VOACAP
În mai 2010 am publicat articolul Am şanse să lucrez DX-ul?, care prezenta programul dedicat previziunilor de propagare creat de Jari Perkiömäki OH6BG în colaborare cu James Watson HZ1JW şi Juho Juopperi OH8GLV. Programul a fost realizat pe baza accesului dobândit la VOACAP, serviciul de analiză a acoperirii postului de radio Vocea Americii (Voice of America Coverage Analysis Program) - unul dintre cele mai bune motoare de previzionare în unde scurte disponibil pe piaţă în acel moment.
Acum, după trecerea a cinci ani Jari OH6BG anunţă pe blogul său la 18 iulie 2015 că şi-a îmbunătăţit programul, redenumit acum «VOACAP Propagation Planner v. 2.0 beta». El scrie:
VOACAP Propagation Planner este un instrument complex de planificare destinat competitorilor şi DX-manilor în unde scurte. Până acum singura problemă a fost că trebuia să fii un pasionat extrem de dedicat pentru a rula toate acele programe necesare maximizării eforturilor tale, fie în concursuri, fie în timpul DXpediţiilor. De acum lucrurile s-au schimbat. În fine a devenit disponibil 2.0 beta - o versiune nouă, mai «prietenoasă» cu utilizatorul!
Pregătirea şi planificare oricărui concurs de anvergură mondială sau a unei DXpediţii (sau a vânătorii de DX-uri) necesită o analiză aprofundată a previziunilor de propagare. Acestea te ajută să dobândeşti o bună percepţie a «terenului de joc», cu alte cuvinte să ştii unde să joci şi când să joci. Previziunile îţi spun când şi pe care benzi se produc cele mai bune deschideri într-o anumită direcţie, cu semnale de o tărie adecvată, astfel ca ritmul legăturilor să poată fi menţinut la cel mai bun nivel, când este convenabil să foloseşti acele valoroase deschideri pe calea lungă (long path) şi când să te concentrezi pentru a contacta acele zone dificile de lucrat în timp ce banda se deschide în altă parte în acelaşi timp.
Noua versiune online realizează toate manevrele şi calculele pe serverul VOACAP şi vizualizează rezultatele pe două căi: fie pe criteriul zonelor CQ sau ITU (pe calea scurtă sau pe calea lungă), fie cu ajutorul hărţilor zonale desfăşurate pe benzi (pe calea scurtă sau cea lungă, după dorinţă). Trebuie să vă avertizez că va fi un număr destul de mare de grafice care se cer analizate, dar sper ca toate eforturile dumneavoastră să fie recompensate din plin. Tabelele pot fi copiate cu uşurinţă cu ajutorul oricărui program de editare de text în cazul în care doriţi să le folosiţi transpuse mai degrabă pe hârtie. Recomand insistent folosirea browserului Google Chrome pentru consultarea paginilor, dat fiind că am constatat că anumite browsere foarte cunoscute au dificultăţi în a tipări (şi chiar de a copia) elementele tabelelor în culorile de fundal originale.
La urma urmei totul se reduce la utilizarea optimă a deschiderilor – la prezenţa în locul potrivit la momentul potrivit. Aşadar, cu cât veţi avea parte de previziuni mai bune cu atât veţi beneficia de o planificare mai bună a operării. Cu toate acestea trebuie să ne amintim de faptul că previziunile nu sunt decât … nişte previziuni, nu o ştiinţă exactă. Datorită caracteristicilor VOACAP deschiderile în benzile inferioare trebuie vizualizate cu ajutorul unor programe bazate pe hărţile greyline (linie imaginară care demarchează zonele luminate de cele întunecate al Terrei - nota mea, YO4PX) cum ar fi DX Atlas creat de Alex VE3NEA sau GeoClock al lui Joe Ahlgren. Previziunile VOACAP nu sunt suficient de exacte în aceste cazuri.
Iată câteva capturi ale noii versiuni:
1 VOACAP Propagation Planner, www.voacap.com/planner.html
Puteţi înscrie locatorul dumneavoastră Maidenhead în rubrica Name (TX) şi să apăsaţi butonul «Loc calc». Programul va calcula valorile latitudinii şi longitudinii. (A se proceda pe saitul original - nota mea, YO4PX)
2 Graficele de previzionare ale propagării
Rezultatele pot fi văzute zonă cu zonă din locaţia emiţătorului furnizată de utilizator. Culorile indică probabilitatea realizării unei legături între emiţător şi zona respectivă.
Elementele rândului de sus sunt următoarele (de la stânga): numărul zonei CQ/ITU, calea dintre TX şi zonă, calea scurtă (short path, SP) sau calea lungă (long path, LP), luna şi anul, urmate de distanţă (în kilometri şi mile) şi azimutul de la TX la RX (în grade).
Sub fiecare grafic orele răsăritului şi apusului pentru locaţiile TX şi RX au fost calculate şi prezentate vizual sub formă de bare orizontale. Culoarea argintie desemnează orele nocturne, iar cea albă orele diurne. Orele exacte ale răsăritului în UTC (sunrise, SR) şi ale apusului (sunset, SS) se vor evidenţia trecând cursorul mausului peste textele etichetelor TX şi RX din coloana din stânga. Aici, în acest exemplu TX-ul se «bucură» de binefacerile nopţii polare, astfel că soarele nu va răsări deloc. Data folosită în calcule este întotdeauna a 15-a zi a lunii respective.
Toate graficele sunt interactive: dacă treceţi cursorul peste rubricile tabelului va apare un text care indică probabilitatea în procente (VOACAP’s REL) şi valoarea puterii semnalului în dBW (VOACAP’s DBW). De exemplu, valoarea puterii semnalului de -164 poate fi considerată ca fiind siuată la pragul zgomotului în locaţii îndepărtate, în vreme ce -83 corespunde nivelului de S9 pe S-metru. Citiţi mai multe despre transformarea valorilor puterii semnalului (S DBW) în valori indicate de S-metru la această adresă.
Coloana din partea stângă indică numărul zonei şi locaţia din cadrul zonei.
Numeroase zone sunt întinse din punct de vedere geografic, astfel că de multe ori din zona respectivă a fost ales un număr de locaţii pentru a oferi o imagine cât mai corectă a posibilităţilor de propagare.
Toate culorile - cu excepţia culorii gri - indică probabilitatea de realizare a unui QSO. Albul corespunde unui procent de probabilitate de 0%, albastrul de 10%, verdele de 50-60%, galbenul-portocaliu de 70-80%, portocaliul roşiatic de 90%, iar roşul curat de 100%. Culoarea gri nu indică vreo valoare a probabilităţii. În schimb ea arată că în ciuda faptului că VOACAP nu previzionează vreo probabilitate pentru o anumită oră au fost totuşi previzionate anumite nivele de putere ale semnalului care pot crea condiţii de reuşită. În acest sens culoarea gri indică o «zonă gri» în care QSO-ul poate deveni posibil. În mod tipic aceste zone gri pot fi găsite în majoritatea lor în graficele previziunilor pentru benzile inferioare.
Previziunile de propagare folosesc o schemă de culori de la alb la roşu.
Programul VOACAP a fost folosit şi în My DX Summit, noua versiune a cunoscutului cluster finlandez, lansat în noiembrie 2014. Informaţii detailate se găsesc în cele trei articole în limba română dedicate acestui eveniment: Noul cluster DX Summit, Noul cluster My DX Summit e operaţional şi My DX Summit – instrucţiuni de utilizare (nota mea, YO4PX)
Cadranul DX, o altă facilitate VOACAP adaptată de OH6BG
pentru a fi folosită pe clusterul My DX Summit (clic pe indicativul semnalat şi alegerea opţiunii «Show VOACAP predictions»)
(Sursă: blogul lui Jari Perkiömäki OH6BG, My DX Summit, QRZ.com)
Alt articole despre
propagare:
Propagarea artificială (ianuarie 2010)
Am şanse să lucrez DX-ul? (mai 2010)
PSK REPORTER, un instrument de propagare în timp real (septembrie 2010)
Iniţiere în ştiinţa propagării (ianuarie 2013)
Despre Reverse Beacon Network şi ViewProp (mai 2013)
